„Hormonul fericirii” ar putea trata anorexia

Oxitocina este un hormon secretat în mod natural în timpul manifestărilor de afecțiune, cum ar fi relațiile sexuale și alăptarea, dar și în timpul travaliului, când organismul eliberează oxitocină pentru atenuarea durerilor.

Oxitocina, cunoscută sub denumirea de „hormonul fericirii”, a fost recomandată ca tratament pentru o serie de tulburări psihiatrice și se crede că reduce anxietatea socială a persoanelor cu autism.

Anorexia mintală este o tulburare alimentară pe fond psihic, care se manifestă prin repulsie față de alimente, însoțită de pierderea totală a poftei de mâncare, și afectează mai ales adolescentele cu probleme de greutate reale sau imaginare, ce doresc să aibă o siluetă asemănătoare cu aceea a top-modelelor.

Două studii, efectuate de cercetătorii britanici și coreeni, au constatat că pacienții manifestau o fixație mai redusă față de mâncare și propria imagine corporală, după ce le fusese administrată o doză de oxitocină.

În primul studiu, publicat în revista Psychoneuroendocrinology, 31 de pacienți cu anorexie și 33 de persoane sănătoase au primit fie o doză de oxitocină, administrată cu ajutorul unui spray nazal, fie un tratament placebo.

Participanții la studiu au privit după aceea o serie de fotografii în care apăreau alimente hipercalorice și hipocalorice, precum și persoane cu diferite greutăți și forme ale corpului.

Persoanele cu anorexie s-au concentrat mai mult asupra fotografiilor în care apăreau persoane supraponderale și asupra acelor forme ale corpului pe care le considerau indezirabile.

Cu toate acestea, după ce au luat oxitocină, pacienții cu anorexie aveau o probabilitate mai redusă de a-și îndrepta atenția asupra fotografiilor „negative” în care apăreau mâncăruri și persoane supraponderale.

La cel de-al doilea studiu, publicat în revista PLOS ONE, au participat aceleași persoane, însă cercetătorii au urmărit reacția acestora la expresii faciale care sugerau furie, dezgust sau fericire.

Studiile anterioare au indicat faptul că anorexia poate fi asociată cu o percepție crescută a senzației de amenințare, iar o serie de studii efectuate pe animale au arătat că tratamentele cu oxitocină reduc atenția acordată expresiilor faciale amenințătoare.

În acest studiu, pacienții cu anorexie aveau o probabilitate mai redusă de a se concentra asupra chipurilor care exprimă „dezgustul”, după tratamentul cu oxitocină și, de asemenea, o tendință mai redusă de a evita să privească fețele ce exprimă furie.

Cele două studii au fost coordonate de expertul în tulburări de alimentație Janet Treasure, de la Institutul de psihiatrie de la King’s College, din Londra.

„Este vorba despre o cercetare aflată într-un stadiu incipient, cu un număr redus de participanți, dar este uluitor să vedem potențialul uriaș al acestui tratament”, a afirmat Janet Treasure.

„Cercetarea noastră arată că oxitocina reduce tendințele inconștiente ale pacienților de a se concentra asupra mâncării, formei corpului și emoțiilor negative, cum ar fi dezgustul”, a adăugat profesorul Youl-Ri Kim, de la Universitatea Inje, din Seoul, care a colaborat cu cercetătorii englezi pentru efectuarea acestor studii.